Chiar dacă începutul primăvarii nu a adus cu ea cele mai mari temperaturi în termometre, acest anotimp merită elogiat pentru că aduce cu el “renașterea” și este unul dintre cele mai bogate în tradiții și simboluri.
Mărțișorul a fost întotdeauna un simbol al reânoirii și speranței, se dăruiește pentru a aduce noroc în anul în curs și este un semn de apreciere față de destinatar.
Semnificația firelor alb și roșu într-un șnur de care este un prins un mic obiect este legată de foarte multe legende. Se spune că Soarele a coborât pe pământ în chip de fată frumoasă și a fost ținut prizonier de un zmeu. Știm deja că în mitologia românească, zmeul avea întotdeauna caracter negativ. A scăpat din închisoare doar după ce un flăcău viteaz a omorât zmeul vârsând sângele acestuia în zăpadă. Astfel, Soarele a fost eliberat și drept răsplată a topit zăpada, a lăsat primii ghiocei să răsară și astfel a adus primăvara.
Obiceiul mărțișorului în tradițiile populare românești este strâns legat de ritualul de renaștere a primăvarii și de cele 7 zile ale Babei Dochia, despre care am vorbit într-un material precedent. Alte tradiții spun că Dochia ar fi tors o funie în alb și roșu ce simbolizează firul mărțișorului. Să nu uităm că Anul Nou a fost sărbătorit pe 1 martie până la începutul secolului al XVIII-lea, astfel firul roșu și dualitatea culorilor însemna pace și război. În Imperiul Roman luna martie era considerată Zeul Războiului și mărțișorul era o legătură puternică între bine și rău.
În prezent, mărţişorul este purtat întreaga lună martie, după care este prins de ramurile unui pom fructifer. Se crede că aceasta va aduce belşug în casele oamenilor. Mărţişorul serveşte celor care îl poartă “ca un fel de amuletă”, dar cine doreşte ca acesta să aibă efectul dorit “trebuie să-l poarte cu demnitate”.
Nu se cunoaşte exact când a apărut tradiţia mărţişorului, dar se estimează că ea este veche de mii de ani. Cert este că sărbătoarea mărţişorului a apărut în zona cuprinsă între regiunile istorice Maramureş, Bucovina de nord, dar și la graniţa Bulgariei cu Grecia.
În Mehedinți, la Schela Cladovei în situl arheologic, au fost descoperite coliere de care erau agățate mici pietre vopiste în roșu și alb. Acestea au ca vechime peste 8000 de ani, conform istoricilor.